Un astfel de teritoriu este cel cunoscut drept Muntele Șatrei sau Muntele Sfânt al Maramureșului, pe care sunt ridicate o mănăstire și un schit, cel din urmă – precum Athosul grecesc – interzis femeilor.
Unii cred că forma acestuia, de trunchi de piramidă, nu este una naturală, ci că a fost zidit de mână de om sau de îngeri, mai ales că este aceeași, din orice parte l-ai privi. Geologii confirmă însă că este vorba despre o formațiune geologică de origine vulcanică.
Potrivit unor legende locale, pe Muntele Șatrei, la locul numit și acum „Șatra Pintii”, și-ar fi avut sălașul celebrul haiduc Pintea Viteazul și ortacii lui. Fiu de nobil, Pintea se răscoală împotriva stăpânirii și luptă pentru drepturile oamenilor din Maramureș. Pe Muntele Șatrei, numele lui îl primesc și Izvorul Pintii și Fântâna Pintii, lângă cel dintâi ridicându-se Mănăstirea Șatra, iar lângă a doua, Schitul Șatra (sau Șătrița).
Izvorul Pintii este însă doar unul dintre cele cu puteri tămăduitoare de pe Șatra. Practic, dacă e să credem legendele, fiecare firicel de apă care coboară pe pantele muntelui are puteri binefăcătoare. Despre Fântâna lui Pintea se spune că în anumite zile din an „apa se făcea cum este untul” și că atunci avea puterea să vindece orice boală aceluia care se ungea cu ea, scrie Vocea Transilvaniei.